Oricine ai fi tu cel care ma tii acum in mana,
E ceva fara de care totul va fi inutil,
Un avertisment cinstit
inainte de a continua sa ma ispitesti:
Nu sunt ce credeai tu,
ci sunt cu totul si cu totul diferit.
Cui i-ar placea sa devina un adept al meu?
Cui i-ar placea?
sa-si anunte candidatura la afectiunea mea?
Calea e nesigura,rezultatul e incert,distructiv poate.
Va trebui sa renunti la tot, eu iti cer sa ma ai
drept standar unic di exclusiv,
Chiar si asa initierea ta va fi si ea lunga si obositoare,
Orice teorie din viata ta trecuta si orice conformare
la vietile din jur vor trebui abandonate,
Lasa-ma asadar acum,
inainte de a te tulbura mai mult,
ia-ti mana de pe umarul meu,
Lasa-ma deoparte si urmeaza-tu drumul.
Walt Whitman – Leavea of grass
Posted by dmd on februarie 9, 2010 at 5:58 am
"Cui i-ar placea?sa-si anunte candidatura la afectiunea mea?" …frumos.Dan
Posted by orianda on februarie 9, 2010 at 10:32 am
"Calea e nesigura,rezultatul e incert,distructiv poate."Si zic ca merita totusi urmat drumul …
Posted by Jacqueline Maru on februarie 9, 2010 at 10:58 am
dmd :Da , e foarte frumos, cel putin mie imi place la nebunie! De curand l-am descoperit pe Walt Whitman si mi-a placut la maxim!O zi buna Dan !
Posted by Jacqueline Maru on februarie 9, 2010 at 11:00 am
Orianda :Si eu zic ca merita din plin ! 🙂 Imi place la nebunie ceea ce am postat si ma bucur ca impartasesti aceeasi parere ca si mine.O zi faina si multi pupici : muuahhh
Posted by orianda on februarie 9, 2010 at 11:43 am
o zi la fel de faina si tie, scumpa mea! Apropo: n-ai vrea sa incerci sa scri mai des?! De unde atata lene ???
Posted by Jacqueline Maru on februarie 9, 2010 at 1:58 pm
Eu nu am lene ! Nu am inspiratie ! :)))Nu prea ma pricep sa scriu :PTe pusi
Posted by elena marin-alexe on februarie 9, 2010 at 2:13 pm
Calea e nesigura….cand nu cunosti destinatia, cad o cunosti se schimba unghiul de incredere.S-ar putea sa nu fie o traducere corecta a poemului.
Posted by Jacqueline Maru on februarie 10, 2010 at 11:58 am
Elena :S-ar putea ! Nu stiu , insa mie mi-a placut foarte mult si am vrut sa o impartasesc si cu voi!
Posted by Alla on februarie 10, 2010 at 12:06 pm
Ma gandeam sa-mi imprumuti cartea …
Posted by Antiignorantu on februarie 17, 2010 at 5:43 pm
prea multe poze pe blog in rest super:)……..
Posted by jacquelinemaru on martie 13, 2010 at 4:56 pm
Ma bucur ca iti place :D….mie imi plac si pozele…cred ca , copilul din mine le adora chiar 😛 ! De aceea sunt asa multe .
O zi faina !
Posted by Dan Gheorghe on februarie 18, 2010 at 7:59 am
versurile tale au o muzicalitate aparte!
Posted by jacquelinemaru on martie 13, 2010 at 4:57 pm
Intr-adevar ! Si pe mine m-au facinat din prima clipa !
Posted by Orry on februarie 24, 2010 at 11:38 am
Gagica, de azi ma gasesti aici!!!
Posted by jacquelinemaru on martie 13, 2010 at 4:58 pm
Gagica…nu am rezistat si m-am mutat dupa tine 😀 ! K sa vezi cata dragoste !
Posted by Geanina Lisandru on februarie 28, 2010 at 11:10 pm
Au vechime mare de 8000 de ani,sub formă de pietre, zodii chiar şi bani,Prinse strâns în şnur ce-mpletea blândfocul şi înţelepciunea,Fetele-l prindeau în păr de-nflorea natura.Din bătrâni putem afla despre mărţişor,Despre tot ce-nseamnă el pentru popor,El aduce fericire dar şi mult noroc,Iarna-i simbol pentru alb,Roşul pentru primăvara ce-ndeamnă la joc.Vă ofer şi eu în dar mărţişorul- zodie,Tuturor ce-mi treceţi pragul prins cu fundă roşie…
Posted by Orry on martie 1, 2010 at 12:47 pm
O primavara frumoasa si plina de soare si flori! :)( ai un martisor la mine! )
Posted by Geanina Lisandru on martie 8, 2010 at 4:52 pm
Ascunde-n sufletul gingaş un univers plin de comori,Din ochii mari poţi să culegi priviri prinse-n buchet de flori,Cu multă linişte şi calm pe buze grafiaz-un zâmbet,Iar glasul său armonizează blând vibraţiile unui cântec.La tâmplele fierbinţi ea poartă doar amintiri din flori de gânduri,Cu mâna fragedă le-aşează într-un album cu foi prinse în riduri,La gâtul diafan cristalele de rouă stau prinse-n colier,Pe umerii rotunzi timpul aşterne poveste de iubire şi mister.Îmbracă astăzi rochie din verde crud de iarbă,Privire de bărbat puţin iscoditoare trece şi se întreabă,Cine-i această lume discretă , virtute-ncântătoare?Este FEMEIA,MAMA, IUBITA ce azi e-n sărbătoare.Gânduri sublime îţi trimit pictate-n fluturi diafani,Să fii iubită, să-nfloreşti şi un suav, LA MULŢI ANI!
Posted by jacquelinemaru on martie 13, 2010 at 4:21 pm
La multi ani tuturor femeilor de pe intreg mapamondul! 😀
Posted by elena marin alexe on mai 28, 2010 at 6:48 pm
Pe unde esti…iti trimit o gura de aer proaspat de Vrancea aromat de florile salcamilor….O seara binecuvantata sa ai!
Posted by Napocel on iunie 7, 2010 at 9:56 pm
Fain
Posted by Napocel on iunie 7, 2010 at 10:10 pm
Permite-mi a te invita la poeziile mele:
http://napobloghia.wordpress.com/category/poezie/
Bineînțele dacă vei avea agenda liberă și dispoziție.
Posted by Simion Cristian on iulie 8, 2010 at 7:38 am
Initaial am crezut ca este vorba de consumul de „iarba”! 🙂
Frumoase randuri!